, se non mosso da diletto di recercare il vero. boiardo, 2-1-75: ed
conforta e prepara a concipere. recercare e deriv., v. ricercare e
manda lo officiale de li recturi a recercare le castella. cronica riminese, 921:
). ricercare1 (ant. recercare, regercare, rezercare, riciercare,
manda lo officiale de li recturi a recercare le castella. -porre sotto inchiesta,
. da ricercare1. ricercare3 (recercare, resciercare), tr. (ricérco
, 333: e1 papa si fece recercare / onne jente che gire vi [